Astăzi am participat la un eveniment în care subiectul principal a fost optimismul – Optimism 2009. A fost un eveniment inedit, cu discuţii şi prezentări despre optimism, cum să îţi păstrezi optimismul şi cum să îl insufli celor din jur.

Evenimentul s-a ţinut la Howard Johnson Grand Plaza Hotel şi compus din 3 părţi:
- Care sunt sursele optimismului. Vorbitori: Cristian Lupsa, Bobby Voicu, Radu Serban, Razvan
Capanescu.
- Cum inspiri optimism celor din jur. Vorbitori: Mihai Iliescu, Dragos Bucurenci, Cosmin Alexandru, Eugen Hriscu, Emi Gal
- User generated optimism. Vorbitori şi temele prezentate: Monica Muntean (Optimismul – mesagerul echilibrului); Anca Banita (Instant Optimism Kit); Andreea Mihaela Stan (New Love- Noua Iubire); Rodica Chirculescu (Optimismul intre sanatate si boala); Sandra Ghitescu (Cum vad eu Paharul); Rodica Obancea (Traiesc aici si acum. Care este oportunitatea?)

Acum că v-am oferit informaţii despre eveniment, tematică şi vorbitorii, zic să vă povestesc şi cam ce am înţeles şi cum văd eu optimismul.

Mai înâi de toate hai să vedem ce îneamă optimismul.

OPTIMÍSM s.n. Concepţie filozofică potrivit căreia în lume binele precumpăneşte asupra răului, iar lumea existentă este cea mai bună dintre lumile posibile; atitudine a omului care priveşte cu încredere viaţa şi viitorul; tendinţă de a vedea latura bună, favorabilă a lucrurilor. – Din fr. optimisme, germ. Optimismus. Sursa: DEX ’98

Eu ma consider o fire optimistă, dinamică, energică şi cu multe gânduri bune spre viitor. Totuşi în acelaşi timp sunt o fire realistă şi-mi fixez targeturi pe termen scurt şi pe care le consider eu realizabile. Nu-mi place să visez la imposibil. Exact cum spunea şi Dragoş Bucurenci în prezentarea sa, important e să ne fixăm ţinte care există şi pentru care putem munci, nu imposibilul. Ceea ce reuşim să facem pe lângă target, nu va face decât să ne bucure.

Când pornim un proiect, o lucrare sau când ne fixam un scop anume, trebuie să ne gândim la toate amănuntele. Sunt şanse mai mari să nu reuşim, dar asta nu înseamnă ca nu se merită să încercăm. Nu trebuie să fim pesimişti. Important e să vedem partea frumoasa a lucrurilor. Bobby Voicu a descris foarte bine aceste gânduri, spunând că optimismul înseamnă să accepţi drumul şi faptul că un proiect, un target, un fenomen, îţi poate aduce mult mai multe bucurii pe durata dezvoltării lui, decât rezultatul în sine (asta dacă ajungi să-l atingi).

Eu când mi-am deschis blogul, nu m-am gândit la bani, nu m-am gândit nici măcar la faptul că voi avea şansa să cunosc oameni atât de plăcuţi, deştepţi şi interesanţi. Tot ce am realizat până în prezent cu blogul, nu a făcut decât să mă bucure.

A spune că eşti optimist e simplu şi de multe ori e trendi. Să arăţi că eşti optimist e greu. Optimismul este uşor influenţabil de starea de sănătate, de oameni, de iubire, de tot ce ne înconjoară. Zilnic, fiecare dintre noi trece prin mai multe stări şi sunt momente când suntem pesimişti sau optimişti. Un zâmbet, un prieten, o muzică bună, un filmuleţ haios etc, toate te pot face să ai o viziune optimistă.

Poporul român este optimist pentru că noi, românii, mereu râdem, glumim, ne distrăm şi ne “simtem bine“. Problema e că nu ştim să explicăm de ce suntem optimişti şi cum se manifesta la noi.

P.S.
- Evenimentul a fost sponsorizat de pufuleţii Gusto. Sincer chiar îmi plac pufuleţii lor şi am consumat 2-3 pungi cred.
- Mihai Iliescu ne-a cântat şi ne-a încântat cu ceva acorduri de chitară.

- Felicitarile mele pentru Cristi Manafu pentru că s-a implicat într-un astfel de eveniment.

Imediat public filmuleţele şi fotografiile. A fost primul eveniment la care trebuia să iau notiţe.

Şi-au mai exprimat părerile şi: Miruna, Buddha, Elena, Valentina… Care a mai scris să ridice mâna sus.

Alte articole pe aceeasi tema

• Evenimente, fără numar, în septembrie
• Launch48 – lansează un proiect online în 48 de ore
• World Blogging Forum 2009 – în imagini – a doua zi